Planta este un arbust mic care creste spontan in zona alpina. Tulpina este agatatoare si taratoare. Frunzele sunt tari si lucioase. Florile au culoare rosie sau alba. Fructul este o baca, cu forma rotunda, de culoare rosie

In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele care se recolteaza in lunile mai sau iunie.

strugurii ursului au calitati diuretice, astringente, antiseptice, tonice, emoliente, dezinfectante.

Planta contine glucide, lipide, proteine, acizi organici, tanin, rezine, glicozizi fenolici si flavonici, minerale, flavonoide, acid ascorbic, riboflavina, tiamina, betasisterol, triterpene, saponine.

In Romania vita de vie este o planta cultivata pentru fructele sale, mai ales in zonele de deal. Planta se agata prin carcei de diferiti suporti, are frunzele lobate (3-5 lobi), zimtate pe margini, mari. Florile sunt mici si albe. fructele cresc sub forma de ciorchine. Dintre elementele chimice din compozitia plantei amintim: ap 72%, zahar fermentabil, crema de tartru, acid tartric liber, acid malic, materii azotate, materii neazotate, materii minerale, lignoase insolubile, acizi liberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rasinoase, enocianina, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E. Principalele proprietati ale strugurelui sunt: foarte digest, energic muscular si nervos, remineralizant, antitoxic, stimulent si decongestionant hepatic, rscoritor, colagog, diuretic, laxativ, antiputrid, reduce cantitatea de colesterol din sange, elimina acidul uric in exces, ajuta in cazul cancerului. In fitoterapie se utilizeaza fructele proaspete sau uscate (stafide).

Planta din flora spontana, stevia este raspandita in Europa si America de Nord. In Romania creste in jurul stanelor, pe pasunile montane, la altitudini de 1200 de metri, dar poate fi intalnita si in zona de deal. stevia are in pamant un rizom gros, tarator, cu multe capete, terminat la varf cu o coroana de peri negriciosi. Tulpina aeriana este inalta de 1-2 m, dreapta, prezentand dungi in lungime, ramificata in partea superioara. La baza tulpinii se afla frunze mari, in forma de inima, avand un petiol lung si caniculat. Inflorescenta este de culoare verde, are cate 10- 20 flori si se afla dispusa de la jumatatea plantei pana la varful tulpinii si infloreste in iulie- august.Printre substantele chimice din compozitie se numara: tanin, crizofaneina, gluco-emodina, reocrizina si gluco-reina, agliconi: crizofanol, reumodina, reocrizidina, reina, glucogalina si tetrarina care prin hidroliza conduc la glucoza, acid galic, acid cinamic si reosmina, substante mucilaginoase, ulei gras, fitosteroli, amidon 15%, pectine, glucide, oxalat de calciu. Principalele calitati sunt: purgativa (data de antracenozide) si astringenta- cicatrizanta (date de tanoglicozide), laxativa (in doza mai mare) si antidiareica (in doza mica), stimulent al musculaturii uterine, antiputrid, favorizeaza digestia, creste cantitatea de urina eliminata. In fitoterapie este folosit rizomul si radacinile, ce trebuiesc recoltate toamna.

Este o planta din flora spontana specifica Europei. In Romania poate fi intalnita pe campii, pajisti, la liziera padurilor, dar este si cultivata ca planta decorativa. stevia de munte are in pamant un rizom carnos si ramificat. Tulpina creste pana la un metru inaltime, este puternica si ramificata la varf. Frunzele sunt mari, palmate, alcatuite din trei pana la sapte lobi, crestate pe margini si comestibile. Florile sunt grupate in inflorescenta umbeliforma si sunt albe sau roz pal. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: protide, emodine, acid oxalic, mici cantitati de grasimi, vitamina C, saruri minereale. Principalele calitati ale Steviei sunt: astringenta, antianemica, depurativa, digestiva, laxativa, diuretica, purgativa (in functie de doza), remineralizanta. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si radacina.

Planta este raspandita in Europa, Asia si nordul Africii. In Romania poate fi intalnita in fanete si pasuni montane, unde creste in palcuri. Dintre elementele chimice din compozitia plantei subliniem: alcaloizi specifici-protoveratrina, veratramina, acid chelidonic si veratric, acetic, butiric, alfa-metil-butiric, tiglic, angelic, ulei gras, rezine si amidon. Planta are in pamant un rizom tuberculiform, din care creste tulpina ce este rotunda, striata si poate ajunge pana la 2 m inaltime. Frunzele sunt mari, sesile, ovale, cu nervuri groase. Florile sunt alb-galbui, cresc grupate intr-o inflorescenta mare, racemoase si sunt hermafrodite. Fructul este o capsula.
Principalele proprietati ale plantei sunt: excitanta al secretiilor gastrice si biliare, expectoranta, antiparazitara externa, hipotensiva vasodilatatoare, depresoare cardiaca si respiratorie.
In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in iunie, inainte sa infloreasca planta. Extractul din rizom are si intrebuintari insecticide.

Splinuta este o planta des intalnita in Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania creste pe pajisti luminoase, livezi, la marginea padurilor, pe terenurile bogate în calcar. Planta are tulpina paroasa, creste pana la 100 cm inaltime. Frunzele sunt ovale, ingustate la varf, dispuse altern, dintate pe margini. Florile se formeaza in ciorchini, sunt de culoare galbena-albicioasa din cauza perilor caliciului. Nu au miros, iar gustul este slab astringent. Infloreste in lunile iulie-octombrie. Splinuta contine urmatoarele substante: uleiuri, taninuri, substante amare, saponozide, azulene, acizi, flavonozide (cumarina). Planta are proprietati: astringente diuretice expectorante, colagoge, antiinfectioase, antidiareice, calmante, cicatrizante, antihemoragice. In scop fitoterapeutic sunt folosite florile. Se culege lujerul in timpul infloririi, intre iulie si octombrie, preferabil de la plante care inca nu au inflorit.

Planta medicinala sau decorativa, mai ales, de cultura.

Frunzele sunt alungite si ascutite spre varf. Florile sunt mari, de culoare violet inchis, cu peri galbeni pe partea superioara. Fructul este o capsula. Stanjenelul se cultiva atat ca planta medicinala cat si decorativa.

In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii de culoare alba (din al doilea si al treilea an de vegetatie), incepand din luna iulie pana in octombrie.

Planta are proprietati expectorante si diuretice.