Denumiri populare: bosar, bostan galben, cantalosi, cantalup, caune, galboni, harbuz, himinica, ieura, peapene, pepine, pepen, pepen galben, pepene dulce, pepene raios, pepeni cantalup, pepeni inecaciosi, pepeni galbeni, pepini scortosi, popone, vlegi, zamos.

In traditia populara: semintele uscate si pisate se foloseau contra varsaturilor. Coaja pisata se punea la tample si la ochi contra albetei. Ceaiul din seminte se lua contra hemoroizilor, iar radacina plamadita in apa, contra frigurilor.

Mentha hortensia, Mentha crispa. Fam. Labiatae.

Denumiri populare: borostina, camfor, diana, ferent, ghiazma, giazma broastei, giugiuma, gninta, iarba-neagra, iasma, minta brosteasca, minta de camfor, minta de chicusuri, minta moldoveneasca, minta de picusuri, minta rece, ninta, ninta brosteasca, ninta de picusuri.

In traditia populara: in bolile de stomac se lua plamadita band rachiu. Cu decoctul se faceau spalaturi contra bubelor si durerilor de cap, iar plantele fierte se puneau in legaturi. Ceaiul se da copiilor contra colicilor, iar daca aveau dureri mari, se punea pe pantece o cataplasma calda din frunze de izma, leustean.
Pentru dureri de dinti, se tinea in gura radacina pisata cu rachiu. Pentru „ciumurleala” cu greata, se frecau pe corp cu izma pisata, cu otet, punand-o apoi si la inima. Cu trandafir se folosea contra diareei.

Compozitie chimica: apa 86-88%, proteine, hidrati de carbon, acid citric, acid malic, citrat de calciu, citrat de potasiu. Substante minerale: fosfor, fier, siliciu, mangan , cupru, calciu. Vitamine: A, B1, B2, B3, D, E, PP. Citratii de sodiu si potasiu. Uleiul volatil din coaja este compus din limonen, pinen, camfor, felandren, sesquiterpene, linalol, acetat de linalol, terpene (ajuta la controlul colesterolului din sange), flavonoide, limonen, acetat de granic, citronelol, citral, aldehide.

Denumiri populare: iarba amara, scai amar, sofran salbatec.

In traditia populara: praful se foloseste extern la tratarea ranilor iar intern ca depurativ, febrifug, in boli de ficat.

Compozitie chimica: in scopuri terapeutice se folosestepartea aeriana (Herba Carduui benedicti sau Herba Cnici) contin: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic, etc.

Denumiri populare: liliac, otetar, rui.

In traditia populara: frunzele s-au folosit pentru colorat in galben, iar scoarta s-a folosit pentru tabacit pieile.
Decoctul ramurelelor se folosea pentru gargara la sifilis, iar resturile se faceau cataplasme pe rani.

Compozitie chimica: scoarta ramurile mai groase se taie cand da frunza, iar frunzele se culeg cand da floarea. Contin taninuri elagice, gumi-rezine, mircetina. Un glicozid- fustinozidul. Frunzele in plus mai au si ulei volatil.
Actiune farmaceutica: este cunoscuta ca un foarte bun febrifug, hemostatic, antiinflamator, cicatrizant, opreste senzatiile de voma, stimuleaza pofta de mancare, util in tratarea pierderilor de urina.

In traditia populara: a asigurat painea in multe zone muntoase. Faina de secara framantata cu ulei se punea la galci. Muiata cu otet, cu 2 oua, lamaie, piper negru, pacura si piatra acra se aplica in cataplasme pentru enterita.

La junghiuri, se facea o turta din faina de secara, se stropea cu spirt si undelemn, se presara cu lamaie si piper negru, rachiu, undelemn si ciolan de caine ars si pisat, facut praf ca faina, puse toate pe o panza se lega si se purta 3 zile.

Cu boabe prajite si rasnite se punea cataplasme pentru hemoroizi. Contra limbricilor se fierbea secara cu puzderie de canepa de la melita si cu capete de franghii gasite, apoi se bea o ceasca din decoctul lor.

In traditia populara: intrebuintata in hrana oamenilor si animalelor. Frunza se punea pe taieturi, rani si buboaie.

Cu sfecla rasa, prajita in undelemn, se faceau legaturi la infectii si la adenoame. La galci se punea u si frunze crude sub ureche. Rasa pe razatoare si prajita cu untura de porc ori undelemn, se punea la adenite. Coapta si rasa, se punea la blenoragie. Cu cataplasma de sfecla tocata, ceapa si grasime de porc se oblojeau femeile de durere de pantece. Cu decoctul ei se faceau spalaturi in bolile femeiesti.