Verbena officinalis. Fam. Verbenaceae.
Denumiri populare: buruiana de boala, gusa-porumbelului, iarba-fierului, iarba-fiarelor, iarba-spornica, maturica, sageata- Domnului, spor, sporici, sporis, verbina, verbina-salbateca.

In traditia populara: se folosea la rani, abcese, dureri de cap, de ficat, de splina si rinichi. Se punea in bai, ca sa creasca parul. La copiii care cadeau in boala, slabi, anemici, se fierbea planta in apa in 3 luni la rand si se scaldau copii in ea.

Se punea in Transilvania in fundul carului cand se duceau dupa grau ca sa fie graul cu spor.
Compozitie chimica: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale.

Iris germanica Fam. Iridaceae.

Denumiri populare: cacica, ceapa, coada-cocosului, cocoara-mnerie, cocos, cosita-fetelor, crin, crin-albastru, floare-vanata, frunza-lata, galtane-vinete, iarba-lata, lilie, lilie-salbateca, lilian, papariga, papuriga, pescutie, sabie, sanfii, speteaza, stanj, stanjeneii-miresei, tulipan.

In traditia populara: radacina se dadea copiilor pentru a o strange intre gingii in timpul cresterii dintilor- mai era folosita si in industria cosmetica si a tutunului. Radacina are miros de micsunea si era intrebuintata la fabricarea sapunurilor si a pudrelor parfumate.

Salvia officinalis Fam. Labiatae.

Denumiri populare: cilve, jaie, jai, jale, jale de gradina, jales bun, jales de gradina, jalie, jalnica, jele, joaie, joaic de gradina, iarba Sfantului Ioan, salbie, salvie, salvie de gradina, selghie, selvie, silvie, salet, salie, salvie, salvir, salvie, serlai.

In traditia populara: era un leac obisnuit contra durerilor de gat. Se fierbea si cu decoct se facea gargara. Frunzele pisate si amestecate cu unt se legau la galci si alte umflaturi la gat. Frunzele crude se puneau pe rani. Decoctul plantei se tinea in gura contra durerilor de dinti. Se mai clatea gura cu el, in cazurile de stomatita. Se punea la baie la copii slabi si contra reumatismului. In nordul Moldovei ceaiul din frunze se folosea pentru intarirea ochilor si a auzului, iar compresele pentru desfundarea nasului. Se mai lua in raguseala, dureri in gat si contra tusei. Tulpinile florifere se fierbeau si din decoct se bea cate un pahar, pe inima goala, ca leac pentru astm. Cu el se descanta de boli si se faceau vraji de dragoste.