Secale cereale. Fam. Gramineae.

In traditia populara: a asigurat painea in multe zone muntoase. Faina de secara framantata cu ulei se punea la galci. Muiata cu otet, cu 2 oua, lamaie, piper negru, pacura si piatra acra se aplica in cataplasme pentru enterita.

La junghiuri, se facea o turta din faina de secara, se stropea cu spirt si undelemn, se presara cu lamaie si piper negru, rachiu, undelemn si ciolan de caine ars si pisat, facut praf ca faina, puse toate pe o panza se lega si se purta 3 zile.

Cu boabe prajite si rasnite se punea cataplasme pentru hemoroizi. Contra limbricilor se fierbea secara cu puzderie de canepa de la melita si cu capete de franghii gasite, apoi se bea o ceasca din decoctul lor.

Verbena officinalis. Fam. Verbenaceae.
Denumiri populare: buruiana de boala, gusa-porumbelului, iarba-fierului, iarba-fiarelor, iarba-spornica, maturica, sageata- Domnului, spor, sporici, sporis, verbina, verbina-salbateca.

In traditia populara: se folosea la rani, abcese, dureri de cap, de ficat, de splina si rinichi. Se punea in bai, ca sa creasca parul. La copiii care cadeau in boala, slabi, anemici, se fierbea planta in apa in 3 luni la rand si se scaldau copii in ea.

Se punea in Transilvania in fundul carului cand se duceau dupa grau ca sa fie graul cu spor.
Compozitie chimica: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale.

Apium graveolens Fam Umbeliferae.

Compozitie chimica: protide, hidrati de carbon, multe saruri minerale, vitaminele A,B1, B2, niacin, C. Se folosesc atat frunzele cat si radacina.

Actiune farmaceutica: antipruriginos, antiseptic, cicatrizant, rezolutiv, tonic. Elimina senzatia de mancarime, omoara microbii, favorizeza cicatrizarea. Ajuta sa fie mai usor suportata tratamentul cu citostatice. Stimulator sexual, regleaza nervii, ajuta si la curatirea arterelor, este un tonic renumit, diuretic, elimina apa din tesuturi, hipoglicemiant, drenor hepatic, ajuta la afectiunile intestinale, antiinflamator si totodata antiputrid cicatrizant si usor purgativ.

Salvia officinalis Fam. Labiatae.

Denumiri populare: cilve, jaie, jai, jale, jale de gradina, jales bun, jales de gradina, jalie, jalnica, jele, joaie, joaic de gradina, iarba Sfantului Ioan, salbie, salvie, salvie de gradina, selghie, selvie, silvie, salet, salie, salvie, salvir, salvie, serlai.

In traditia populara: era un leac obisnuit contra durerilor de gat. Se fierbea si cu decoct se facea gargara. Frunzele pisate si amestecate cu unt se legau la galci si alte umflaturi la gat. Frunzele crude se puneau pe rani. Decoctul plantei se tinea in gura contra durerilor de dinti. Se mai clatea gura cu el, in cazurile de stomatita. Se punea la baie la copii slabi si contra reumatismului. In nordul Moldovei ceaiul din frunze se folosea pentru intarirea ochilor si a auzului, iar compresele pentru desfundarea nasului. Se mai lua in raguseala, dureri in gat si contra tusei. Tulpinile florifere se fierbeau si din decoct se bea cate un pahar, pe inima goala, ca leac pentru astm. Cu el se descanta de boli si se faceau vraji de dragoste.