IMUNE

Compozitie chimica: apa 86-88%, proteine, hidrati de carbon, acid citric, acid malic, citrat de calciu, citrat de potasiu. Substante minerale: fosfor, fier, siliciu, mangan , cupru, calciu. Vitamine: A, B1, B2, B3, D, E, PP. Citratii de sodiu si potasiu. Uleiul volatil din coaja este compus din limonen, pinen, camfor, felandren, sesquiterpene, linalol, acetat de linalol, terpene (ajuta la controlul colesterolului din sange), flavonoide, limonen, acetat de granic, citronelol, citral, aldehide.

In traditia populara: intrebuintata in hrana oamenilor si animalelor. Frunza se punea pe taieturi, rani si buboaie.

Cu sfecla rasa, prajita in undelemn, se faceau legaturi la infectii si la adenoame. La galci se punea u si frunze crude sub ureche. Rasa pe razatoare si prajita cu untura de porc ori undelemn, se punea la adenite. Coapta si rasa, se punea la blenoragie. Cu cataplasma de sfecla tocata, ceapa si grasime de porc se oblojeau femeile de durere de pantece. Cu decoctul ei se faceau spalaturi in bolile femeiesti.

Denumirea populara: asperag, coasta -dracului, coasta-vrajmasului, iepurel, par, ragila-pamantului, sparang, umbra-iepurelui.

In traditia populara: radacina se fierbea intr-o oala noua, cu coaja de dud negru, undelemn, otet tare si miere, pentru durere de gura si afectiuni dentare. Decoctul ei se lua in boli de rinichi. Siropul din radacini si varful ramurilor, preparat cu mult zahar, se lua de 2 ori pe zi, cate o lingura pentru pofta de mancare.