IMUNE

Mentha hortensia, Mentha crispa. Fam. Labiatae.

Denumiri populare: borostina, camfor, diana, ferent, ghiazma, giazma broastei, giugiuma, gninta, iarba-neagra, iasma, minta brosteasca, minta de camfor, minta de chicusuri, minta moldoveneasca, minta de picusuri, minta rece, ninta, ninta brosteasca, ninta de picusuri.

In traditia populara: in bolile de stomac se lua plamadita band rachiu. Cu decoctul se faceau spalaturi contra bubelor si durerilor de cap, iar plantele fierte se puneau in legaturi. Ceaiul se da copiilor contra colicilor, iar daca aveau dureri mari, se punea pe pantece o cataplasma calda din frunze de izma, leustean.
Pentru dureri de dinti, se tinea in gura radacina pisata cu rachiu. Pentru „ciumurleala” cu greata, se frecau pe corp cu izma pisata, cu otet, punand-o apoi si la inima. Cu trandafir se folosea contra diareei.

Compozitie chimica: apa 86-88%, proteine, hidrati de carbon, acid citric, acid malic, citrat de calciu, citrat de potasiu. Substante minerale: fosfor, fier, siliciu, mangan , cupru, calciu. Vitamine: A, B1, B2, B3, D, E, PP. Citratii de sodiu si potasiu. Uleiul volatil din coaja este compus din limonen, pinen, camfor, felandren, sesquiterpene, linalol, acetat de linalol, terpene (ajuta la controlul colesterolului din sange), flavonoide, limonen, acetat de granic, citronelol, citral, aldehide.

Denumiri populare: liliac, otetar, rui.

In traditia populara: frunzele s-au folosit pentru colorat in galben, iar scoarta s-a folosit pentru tabacit pieile.
Decoctul ramurelelor se folosea pentru gargara la sifilis, iar resturile se faceau cataplasme pe rani.

Compozitie chimica: scoarta ramurile mai groase se taie cand da frunza, iar frunzele se culeg cand da floarea. Contin taninuri elagice, gumi-rezine, mircetina. Un glicozid- fustinozidul. Frunzele in plus mai au si ulei volatil.
Actiune farmaceutica: este cunoscuta ca un foarte bun febrifug, hemostatic, antiinflamator, cicatrizant, opreste senzatiile de voma, stimuleaza pofta de mancare, util in tratarea pierderilor de urina.