Compozitie
Feldene contine ca ingredient activ piroxicam 10 mg sub forma de capsule si 20 mg/ml sub forma de solutie injectabila intramuscular (fiole de 1ml).

Indicatii
Feldene este un medicament antiinflamator nesteroidian indicat intr-o varietate de afectiuni necesitand actiune antiinflamatorie si/sau analgezica, ca de exemplu: artrita reumatoida, artrita reumatoida juvenila, osteoartrite (artroze, afectiuni degenerative ale articulatiilor), spondilita anchilopoietica, afectiuni musculo-scheletale acute, guta in faza acuta, durere generata de interventii chirurgicale sau traumatisme acute, tratamentul dismenoreei primare la paciente in varsta de 12 ani si peste si ameliorarea febrei si durerii asociate inflamatiilor tractului respirator superior.

Contraindicatii
Ulcer peptic activ. Feldene nu trebuie administrat la pacienti care au manifestat anterior hipersensibilitate la medicament. Exista posibilitatea sensibilitatii incrucisate cu acidul acetilsalicilic si alti agenti antiinflamatori nesteroidieni. Feldene nu se va folosi la pacientii la care acidul acetilsalicilic sau alte antiinflamatorii nesteroidiene determina simptome de astm, polipoza nazala, angioedem sau urticarie.

Capsella bursa-pastoris Fam. Cruciferae.

Denumiri populare: arior, buruiana de friguri, coada-pisicii, pasatea, pascuta, pungulita, rapan, tasculita, tascuta.

In traditia populara: ceaiul din tulpinile florifere se lua contra frigurilor. Se mai folosea contra bolilor cailor urinare. Ceai sau macerata in vin combatea durerile de stomac si pierderile de sange.

Compozitie chimica: se utilizeaza partile aeriene ale plantei (Herba bursae pastoris), contine: colina 1%, tiramina, saruri de potasiu, saponine, glucozizi flavonici, amine, acetilcolina compusi sulfurati, un glicozid diosmina care prin hidroliza produce ramnoza, glucoza si diosmetina, o saponina neutra si saruri de potasiu. Derivati fenolici, acid protocatehic, histamina si tiramina, etc.

Rubus idaeus. Fam. Rosaceae.

Denumiri populare: azmura, mana, malina, mur, poame de runs, rug de munte, scobicuri, smin, smeurar.

In traditia populara: se cultiva prin gradini sau se culeg de la munte.
Ceaiul din frunze sau ramuri tinere se lua contra tusei, racelii si temperaturii ridicate, durerilor de cap, de stomac, de inima.

Ceaiul din tulpini tinere si frunze care se fierb pana se ingalbeneste apa se foloseau contra afectiunilor renale.
Impreuna cu maciese se folosea in boli de inima.

Zea mays Fam. Gramineae.

Denumirea populara: cucuruz, papusoi

In traditia populara: in Banat si Tranasilvania atestarile istorice noteaza ca de la anul 1791 a fost socotita ca planta alimentara. Ea a inlocuit meiul. Ulterior i s-au descoperit multe proprietati medicinale.
Ceaiul din matase de porumb se lua ca diuretic si pentru piatra la basica udului. In unele parti cand se oprea udul, se luau 2-3 strujeni, varfurile de la o matura de gradina si 10 patrunjei, daca nu erau prea mari, se tocau la un loc marunt, se fierbeau cu apa, apoi se strecurau, iar apoi se bea in mai multe randuri, amestecata cu seminte de in pisate.

Pentru umflaturi la gat se puneau legaturi cu mamaliguta calda, unsa cu maduva de falca de porc si cu fiere de porc, peste care se punea unt de naft.