Compozitie chimica: apa 86-88%, proteine, hidrati de carbon, acid citric, acid malic, citrat de calciu, citrat de potasiu. Substante minerale: fosfor, fier, siliciu, mangan , cupru, calciu. Vitamine: A, B1, B2, B3, D, E, PP. Citratii de sodiu si potasiu. Uleiul volatil din coaja este compus din limonen, pinen, camfor, felandren, sesquiterpene, linalol, acetat de linalol, terpene (ajuta la controlul colesterolului din sange), flavonoide, limonen, acetat de granic, citronelol, citral, aldehide.

Denumiri populare: coramnic, holer, hoz, iboz, scorpat, soace, soc negru, sog, usclu.
In traditia populara: din ramurile lui se faceau tevi pentru razboiul de tesut, copii fac fluiere, etc. Din flori se prepara suc racoritor, etc.

Fructele se intrebuintau la vopsit in cafeniu, mohorat, vanat si negru, iar frunzele si scoarta in galben.
Ceaiul din flori se lua contra tusei si afectiunilor aparatului respirator, astm, dureri de stomac, ficat, vezica biliara. Florile fierte in lapte dulce se puneau la galci sau la diferite umflaturi. Se mai punea floare pisata amestecata cu faina de grau sau tarate si se aplica calda la galci, umflaturi.

Denumirea populara: cucuruz, papusoi

In traditia populara: in Banat si Tranasilvania atestarile istorice noteaza ca de la anul 1791 a fost socotita ca planta alimentara. Ea a inlocuit meiul. Ulterior i s-au descoperit multe proprietati medicinale.
Ceaiul din matase de porumb se lua ca diuretic si pentru piatra la basica udului. In unele parti cand se oprea udul, se luau 2-3 strujeni, varfurile de la o matura de gradina si 10 patrunjei, daca nu erau prea mari, se tocau la un loc marunt, se fierbeau cu apa, apoi se strecurau, iar apoi se bea in mai multe randuri, amestecata cu seminte de in pisate.

Pentru umflaturi la gat se puneau legaturi cu mamaliguta calda, unsa cu maduva de falca de porc si cu fiere de porc, peste care se punea unt de naft.

Denumiri populare: brad, brad de munte, chifar, chin, jalca, jneapan, jep, molete, molid, pin de munte, pinel, schin.

In traditia populara: din rasina se preparau alifii pentru rani si bube. Amestecata cu untura de porc, se folosea la umflaturi. Se intindea pe frunza de varza si se pune la junghiuri rele. Fiertura din vlastari de pin se folosea in catarul cailor respiratorii si in reumatism. In rahitism si scrofuloza se puneau cataplasme cu fiertura din vlastari. Baile de cetina se intrebuintau in reumatism, scrofuloza si insomnie.
Catrana amestecata cu sulf si untura ranceda se folosea contra scabiei.