In traditia populara: a asigurat painea in multe zone muntoase. Faina de secara framantata cu ulei se punea la galci. Muiata cu otet, cu 2 oua, lamaie, piper negru, pacura si piatra acra se aplica in cataplasme pentru enterita.

La junghiuri, se facea o turta din faina de secara, se stropea cu spirt si undelemn, se presara cu lamaie si piper negru, rachiu, undelemn si ciolan de caine ars si pisat, facut praf ca faina, puse toate pe o panza se lega si se purta 3 zile.

Cu boabe prajite si rasnite se punea cataplasme pentru hemoroizi. Contra limbricilor se fierbea secara cu puzderie de canepa de la melita si cu capete de franghii gasite, apoi se bea o ceasca din decoctul lor.

In traditia populara: intrebuintata in hrana oamenilor si animalelor. Frunza se punea pe taieturi, rani si buboaie.

Cu sfecla rasa, prajita in undelemn, se faceau legaturi la infectii si la adenoame. La galci se punea u si frunze crude sub ureche. Rasa pe razatoare si prajita cu untura de porc ori undelemn, se punea la adenite. Coapta si rasa, se punea la blenoragie. Cu cataplasma de sfecla tocata, ceapa si grasime de porc se oblojeau femeile de durere de pantece. Cu decoctul ei se faceau spalaturi in bolile femeiesti.

Compozitie chimica: saruri minerale din belsug: la 100 g; 510 mg de sodiu, 375 de potasiu, 49 de calciu, 37 de fosfor, 37 de magneziu, 29 de sulf, 0,60 de mangan, 0,45 de zinc, 0,13 cupru, iod, arsen, Vitaminele: A, B1, B2, B6, C, caroten B9 (acid folic), B12, K, clorofila; spinacina (arginina, lizina); mucilagii; glucide (7 g); protide (2 g);lipide (0,50). Cat despre fier, continutul lui este 2-6 mg. 700 mg de acid uric la 100 g. Alte saruri minerale, etc.

Proprietati farmacologice: remineralizant de mare valoare, antianemic, antiscorbutic, tonicardic, activator al secretiei pancreatice, anticancerigen, curata caile digestive. Amelioreaza bolile de ficat incipiente (semintele). Beta-carotenul previne sau chiar ajuta la vindecarea cancerului. Vitaminele C este un antioxidant care si ea ajuta la tratamentul cancerului.

Denumiri populare: arior, buruiana de friguri, coada-pisicii, pasatea, pascuta, pungulita, rapan, tasculita, tascuta.

In traditia populara: ceaiul din tulpinile florifere se lua contra frigurilor. Se mai folosea contra bolilor cailor urinare. Ceai sau macerata in vin combatea durerile de stomac si pierderile de sange.

Compozitie chimica: se utilizeaza partile aeriene ale plantei (Herba bursae pastoris), contine: colina 1%, tiramina, saruri de potasiu, saponine, glucozizi flavonici, amine, acetilcolina compusi sulfurati, un glicozid diosmina care prin hidroliza produce ramnoza, glucoza si diosmetina, o saponina neutra si saruri de potasiu. Derivati fenolici, acid protocatehic, histamina si tiramina, etc.