content top
x
Profita de ofertele speciale ale cabinetului de biorezonanta! Fa o programare chiar acum!

Schinelul si utilizarea sa in terapiile naturiste

Schinelul si utilizarea sa in terapiile naturiste
Cnicus benedictus. Fam. Compositae.

Denumiri populare: iarba amara, scai amar, sofran salbatec.

In traditia populara: praful se foloseste extern la tratarea ranilor iar intern ca depurativ, febrifug, in boli de ficat.

Compozitie chimica: in scopuri terapeutice se folosestepartea aeriana (Herba Carduui benedicti sau Herba Cnici) contin: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic, etc.

Read More

Scumpia si utilizarea sa in terapiile naturiste

Scumpia si utilizarea sa in terapiile naturiste
Cotinus coggygria. Fam.Anacardiaceae.

Denumiri populare: liliac, otetar, rui.

In traditia populara: frunzele s-au folosit pentru colorat in galben, iar scoarta s-a folosit pentru tabacit pieile.
Decoctul ramurelelor se folosea pentru gargara la sifilis, iar resturile se faceau cataplasme pe rani.

Compozitie chimica: scoarta ramurile mai groase se taie cand da frunza, iar frunzele se culeg cand da floarea. Contin taninuri elagice, gumi-rezine, mircetina. Un glicozid- fustinozidul. Frunzele in plus mai au si ulei volatil.
Actiune farmaceutica: este cunoscuta ca un foarte bun febrifug, hemostatic, antiinflamator, cicatrizant, opreste senzatiile de voma, stimuleaza pofta de mancare, util in tratarea pierderilor de urina.

Read More

Socul si utilizarea sa in terapiile naturiste

Socul si utilizarea sa in terapiile naturiste
Sambucus nigra Fam. Caprifoliaceae.

Denumiri populare: coramnic, holer, hoz, iboz, scorpat, soace, soc negru, sog, usclu.
In traditia populara: din ramurile lui se faceau tevi pentru razboiul de tesut, copii fac fluiere, etc. Din flori se prepara suc racoritor, etc.

Fructele se intrebuintau la vopsit in cafeniu, mohorat, vanat si negru, iar frunzele si scoarta in galben.
Ceaiul din flori se lua contra tusei si afectiunilor aparatului respirator, astm, dureri de stomac, ficat, vezica biliara. Florile fierte in lapte dulce se puneau la galci sau la diferite umflaturi. Se mai punea floare pisata amestecata cu faina de grau sau tarate si se aplica calda la galci, umflaturi.

Read More

Sofranasul si utilizarea sa in terapiile naturiste

Sofranasul si utilizarea sa in terapiile naturiste
Carthamnus tinctorius. Fam. Compositae.

Denumiri populare: crapusnic, pintenoaga, sofran, sofranel-rosu, sofranel-prost.

In traditia populara: cultivata mult pentru calitatile tinctoriale. Florile servesc la obtinerea unui colorant galben sau portocaliu folosit in industria de medicamente si alimentara. Se folosea pentru vopsit in diferite nuante de galben. Se folosea ca si sofranul contra galbinarii, iar cu alte plante se folosea pentru rani, taieturi. Decoctul florilor se lua de catre femei la nastere pentru a naste mai usor.

Compozitie chimica: semintele contin ulei gras, acizii linoleic, oleic, substante peptice, substante extractive neazotate, substante minerale.

Read More
Page 1 of 1012345678...Last »
content top